marți, 6 iunie 2017

Muntii Ciucas in doua zile: Sus pe Vf. Ciucas


Cabana Ciucas - Vf. Ciucas (1955m) - Saua Tigailor - Cabana Ciucas - Valea Berii - Cheia


Nu ne-am trezit prea devreme a doua zi, ci am preferat sa ne bucuram de odihna. Nu foarte mult totusi, pentru ca trebuia sa mai predam si camera. Cabana de munte....in regim hotelier. Sa nu fiu prost inteleasa, cabana este ok, este curata. Un pat si un dus mereu sunt binevenite, dar efectiv acolo ne-am simtit ca la un hotel unde nici macar amabilitatea nu prea exista si nici mancarea nu era stralucita. Mi-am comandat un bulz, asa cum fac de fiecare data cand merg pe munte, dar ala nici bulz nu puteam sa il numesc. Atmosfera de cabana nu prea exista, nu era muzica, fiecare era izolat in coltisorul lui. Cred ca ar trebui sa ii schimbe numele in Hotel Ciucas. Insa astea sunt doar impresiile noastre, pana la urma ne-am simtit bine acolo pentru ca eram noi impreuna. Poate ca altcineva cu alte perspective ar aprecia-o mai mult, insa pentru noi este prea mult, asa ca preferam sa o iubim in continuare pt Tanti Reta de la Curmatura si prajitura ei cu mere care este gatita cu atata dragoste de intreaga familie a cabanei.


Revenind la oile noastre :), am pornit si noi pe traseu, urmand traseul pe Banda Rosie. Ce aproape parea Vf. Ciucas de ochii nostri, in realitate fiind mult mai departe. Pe panou scrie o ora, insa noi am intampinat multa zapada pe drum, asa ca am facut cam 2 ore. 


 Ce mi-a placut panta asta cu zapada :D


Cosmin si Theo


Evident ca nebunul Cosmin se bucura nespus de zapada :)) era chiar adorabil


Si am continuat mai departe spre varf. In urma noastra am inceput sa zarim si alti drumeti care au plecat de la cabana si au reusit sa ne ajunga din urma


O minunatie de traseu si cat de norocosi suntem ca ne-am aflat acolo, pur si simplu sa fim martori la aceste sculpturi naturale.


Cand am ajuns pe varf, mai erau 2 sau 3 persoane si am ramas surprinsi ca in urma noastra s-au incumetat mai multi oameni sa urce in conditii de vant puternic. Oh si era chiar foarte frig. Dar am ajuns pe vaaaaaaarf!


Poza traditionala cu noi


  Nu mai are omul voie sa manance ciocolata ca imediat se face misto de el ca mananca ca un purcel :))


Cosmin cu Theo si nelipsita sticla de Cola


 Am poposit ceva timp pe varf, timp in care am mancat, am facut poze si dupa am stat cuminti si am absorbit cu ochii si cu sufletul tot ce era in jur.


A venit si momentul sa ne retragem, dar am plecat fericiti si impliniti, pentru ca Muntele ne-a mai permis inca o data sa-i calcam pe carari si sa-i mangaiem crestele. A fost o tura atat de frumoasa, incat chiar si acum cand scriu aceste randuri, mi se umple sufletul de bucurie de parca as fi chiar acolo. Intr-adevar, Ciucas este magic! :)




Subscribe to Our Blog Updates!




Share this article!

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Return to top of page
Powered By Blogger | Design by Genesis Awesome | Blogger Template by Lord HTML